1 Cuprinşi între Valea Prahovei şi Culoarul Timiş-Cerna, Carpații Meridionali au o
desfăşurare diferită comparativ cu celelalte ramuri carpatice. Se disting prin alcătuire
predominantă din roci dure, îndeosebi șisturi cristaline (doar spre margini apar culmi
formate din calcare şi conglomerate), fapt reflectat de prezenţa a numeroase culmi
montane cu altitudini ce depășesc frecvent 2000 m (câteva piscuri au peste 2500 m)
de numărul redus de depresiuni intramontane și văi.
a Pe ce direcție generală se desfășoară Carpații Meridionali?
b Ce tip de munţi, după modul de formare, se află în acest sector carpatic, dacă lipse
rocile vulcanice?
c De ce Carpații Meridionali sunt considerați cea mai masivă ramură a Carpaților?
2 Cele mai cunoscute vârfuri din Carpații Meridionali, cu altitudini de peste 2 500 m
sunt: Vf.Omu 2 505 m, Vf. Moldoveanu 2 544 m, Vf. Negoiu 2 535 m, Vf. Parângu Ma
2 519 m şi Vf. Peleaga 2 509 m.
a Ordonează descrescător vârfurile prezentate şi apoi notează-le pe caiet.
b Cu ajutorul Hărții fizice a României din atlasul geografic identifică munții cărora le
apartin aceste vârfuri. Notează acesti munti, pe caiet, în dreptul vârfurilor.
