Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenä, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap
câteodată plânge şi se plânge c-a rămas vadieva, şi apoi se uita imprejur să-şi vadă copili şi lar rade.
..Tot n-are nimeni copii ca mine!" işi zice ea, şi nimeni nu poate s-o ştie aceasta mai bine decdt dansa,
care ziua toată vede mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă flintä omeneasca fara ca s-o pund alăturea
de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici și plini de viata, deştepti şi frumoşi, rdi sunt, mare minune,
şi e lucru ştiut că oameni de dai Doamne numai din copil räi se fac
Mai sunt şi zdrentaroşi şi desculți și nepieptanati şi nespalați și obraznici, sardeutll mamel; dar tot
cam aşa e şi mama lor ea însăşi; cum altfel ar putea să fie o väduvá sdraca? cum ar putea să fie copil
săraci, care îşi petrec viata in targ, printre picioarele oamenilor?
(Joan Slavici, Mara)
Precizaţi câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: sprintend, deştepti, sardeutli
Alcătuiți propozitii cu formele omonime ale cuvintelor: mine, mare, mal, care,
Identificați 2 figuri de stil diferite şi denumiţi-le.
Explicați folosirea cratimei in structura n-are.
targ.
Se cere:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Exemplificați 2 expresii/ locuțiuni care să conțină cuvântul viata.
Formati familia lexicală, de 5 cuvinte, a verbului a vedea.
Stabiliti tema operei.
Realizați o caracterizare de 60-100 de cuvinte a unuia dintre personajele din fragmentul citat.
Explicati in 40-80 de cuvinte titlul operei din care face parte fragmentul dat.