6. Precizează, în doua - trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvenţă:
„Tinerilor le păruse întotdeauna rău că acolo nu se afla nicio domniţă, şi nu se osteniseră
să deschidă vreodată ușa, deși li se năzărise uneori că aud de dincolo de ea un glas dulce
drăcuind părul prea încurcat la pieptănare.
E doar vântul, frate, doar vântul, spunea visător atunci Lobo, iar Fofo, scobindu-se-r
organul voinicoreceptor, repeta melancolic:
leavin
Da, frate, din păcate e doar vântul...".