Rezumatul schitei: D. Georgescu îndoieşte pasul... intră în parc caută peste tot... Madam Georgescu - fatalitate! - nicăieri. Obosit, omul şade pe o bancă, să răsufle, şi, pentru prima oară, după o alergătură de cinci ceasuri, înjură în gând... Pe cine? Pe coana Anica... Dumneei a făcut toată încurcătura, dumneei face toate încur- căturile... Dar... nu strică dumneei: el strică; nu trebuia s-o ia; trebuia s-o lase la Bucureşti... Şezând astfel pe bancă în parc, în in prada unor gânduri destul de nefavorabile cocoanei Anichii, d Georgescu nu ia seama că muzica a plecat şi că lumea încet-încet s-a strecurat; mergând fiecare către culcuşul său. A! e grozav să ai ființe iubite, rătăcite departe de tine, şi să nu ştii la un moment în ce loc se află, ce fac, ce li se-ntâmplă, ce vorbesc, ce simt, ce gândesc despre tine... imi trebuie repede va rog
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări sau nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne vedem curând și nu uitați să ne adăugați la marcaje!