Steaua de la Betleem. Lumea mai mult prin case, pe lângă vetre, dar neastâmpărații ceia - parcă poate să-i țină în casă cineva ziua întreagă?! Se adună câte doi-trei prin unde nu prea bate vântul, se joacă cât se joacă, apoi stau de se pun la cale, şoptesc între ei. Mai trag o fugă prin casă s-o întrebe ceva pe maică, pe bunică şi iată că vine ziua când se adună şi se pornesc, cete-cete, dosişuri, pe in lungul satului, de la o casă la alta. Intră în ograda omului, se rânduiesc sub fereastră, întreabă cuviincios de se îmbrăţişează poate. Cum aud că sunt primiți, îşi dau ghionturi unul altuia, se în fel şi chip, după care încep cu glasuri subțirele şi tulburător de curate: Steaua Domnului se-nalţă Peste tot ce-i sfânt şi demn, Peste mândra casa voastră, Peste scumpa glia voastră... Peste alba pâinea voastră, Steaua de la Betleem! Citeşte expresiv textul. ghiont, cios. Atotputernicul, Ci întrebatu-te-ai vreodată, dragă cititorule, de ce sărbătoarea naşterii Mân- tuitorului vine odată cu primii fulgi, şi noi sărbătorim în pragul marilor friguri, când totul zace zgribulit, înțepenit? Gânditu-te-ai de ce oare dintre atâtea zile senine şi calde, a ales-o pe cea posomorâtă pentru venirea unicului său fiu pe pământ? Miratu-te-ai pentru ce vestirea unei asemenea mari minuni, precum e nașterea Domnului, a fost lăsată pe seama copiilor? Apoi chiar că judecata sănătoasă a plugarilor s-a dovedit a fi și de data asta plină de înțelepciune, căci e greu de găsit pe lume ceva mai mișcător, mai curat, mai înălțător decât cântarea copiilor. Înfiripată în grabă, la frig, dar cu suflet, cu dăruire, colinda lor urcă voinicește dealul, dar nu-i ajunge putere Si iat-o lunecând înapoi la vale. A ceda nu este însă obrazul viitorilor bărbați i, după ce intră în altă ogradă şi se adună sub ferestruica altcuiva, o iau de a început. Amu, dealul de pe care, se zice, poți vedea o jumătate de lume...
Scrieți din text pronumele personale. Indică substantivile care le înlocuiesc. Va rog mult​