Explicație:
Poezia „Într-un lac“ prezintă imaginea lunii oglindite pe chipul lacului,ochiul pământului,în care lumina,semn al cunoșterii,al adevărului,descoperirea misterului întreține feeria naturii.Nedumerit,poetul se întreabă ce iscodește luna prin apa lacului.Răspunsul îl găsește urmărind felul în care în noapte,în timpul miraculos, luna ,,își curăță” lumina pură-este acesta un ritual de purificare în care este limpezită natura și soarta omului.În apa rece a iernii,încremenită luna nu-și mai oglindește chipul luminos,este înconjurată de neguri posomorâte,micșorată de dureri,imagine contrastantă,îndurerată,lipsită de viață;lacul este astfel loc al vieții și al morții.Căutându-și chipul în apă,fântână a tinereții veșnice,luna își arată dorința de nemurire, tocmai pentru că apa purifică, vindecă şi întinereşte.Lacul ca oglindă a cerului este un reflex al infinitului,al regăsirii eternului efemer,trecător.
