Răspuns :
Traducere din franceză în română:
Document 1
Stewardesă ... pentru nimic în lume, nu aș schimba meseria. Este o familie mare. Contactele umane sunt foarte bogate, atât cu colegii, cât și cu pasagerii. Meseria deci nu este aceeași pe curse lungi și zboruri interne. În plus, nu mă las să văd Pământul de la cer.
În fine, între două curse lungi, eu sunt transferată la hoteluri și am adesea timp să vizitez țara, chiar dacă trebuie să-l consacrăm recuperării.
În schimb, trebuie să fiu disponibilă pentru că nu știu planificarea mea decât 15 zile la o lună în avans și trebuie să fii foarte plină de viață.
Avem un timp limitat pentru a realiza diferitele sarcini în timpul zborului, dar și înainte: ajungem la aeroport două ore și jumătate înainte de decolare, verificăm elementele legate de siguranță (stingătoare, veste de salvare), apoi elementele serviciului (tăvile, mâncarea ...) În timpul zborului, rolul meu este de a asigura securitatea și binele pasagerilor printr-un serviciu comercial.
Sunt treburi repetitive (prezentarea regulilor de siguranță, serviciul de masă) și neprevăzute: nu știm în avans cu ce colegi vom lucra, putem cădea pe pasageri agreabili sau dezagreabili, putem suporta întârzieri ...
Stewardesa trebuie să aibă bune capacități de adaptare deoarece trebuie să improvizeze cu o echipă și pasageri diferiți. Ea trebuie de asemenea, să dea dovadă de enormă răbdare: să rămână fermă, dar politicoasă, în fața unui pasager care devine nervos sau agresiv.
Document 2.
Bunici, nepoți: o complicitate pe măsura diferenței lor de vârstă: imensă.
Trei mărturii care spun cum văd nepoții bunicii lor.
Anne, 15 ani: "Este singurul meu bunic, deci chiar dacă nu știu cum să-l explic, este foarte important pentru mine ca el să fie aici.
Lui îi pun întrebări despre tatăl meu: cum era la vârsta mea? Învăța bine la colegiu? Făcea multe prostii în comparație cu mine?
Îmi amintesc că odată, am scos toate carnetele de note de la colegiu, am glumit mult privindu-le.
Asta mă ajută să îl cunosc mai bine pe tata.
Ajung să înțeleg mai bine de ce tatăl meu reacționează cum o face, pentru ce este ceea ce este.
Simon, 10 ani: „Ea face lucruri pe care părinții mei nu le fac cu mine pentru că ei lucrează. Bunica are mai mult timp.
Este foarte rar să jucăm fotbal împreună, dar jucăm multe jocuri de societate. Jucăm PlayStation deasemenea. Eu am învățat-o.
Ceea ce este bine de asemenea, este că ea este mai puțin severă decât părinții mei; eu am dreptul să fac mai multe lucruri cu ea.
De exemplu, câteodată părinții mei nu vor să mă uit la televizor, dar bunica mea vrea mult: se uită și ea cu mine și îmi pune întrebări.
Louise, 20 de ani: „Am locuit cu bunica mea între vârsta de 7 și 9 ani, în timpul divorțului părinților mei.
Spălatul pe dinți, pieptănarea părului, toate acele ritualuri care sunt automate, când ești mai mare, mi le-a învățat ea.
Ea este deasemenea cea care venea să mă caute după școală, care m-a înscris la teoria muzicală, dans, care m-a ajutat să adorm fără teamă...
Ea a fost siguranța de care duceam eu lipsă. Chiar și astăzi, ea are acest dar de a mă liniști.
În același timp, eu îi vorbesc de toate, ea îmi dă înțelepciunea ei și mă îndrumă spre alegerile bune. Da, este steaua mea norocoasă>>.
(De pe www.psychologies.con)
Succes! ⚘
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Franceza. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări sau nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne vedem curând și nu uitați să ne adăugați la marcaje!