Răspuns:
Vantul batea linistiti peste pomii inverziti si florile inflorite ce imprastiau polen peste tot in aer. In scurt timp, norii s-au adunat si au intunecat vazduhul in calea lor.
Eu impreuna cu prietenele mele doar ce ne-am hotarat sa iesim intr-o scurta plimbare. Amalia s-a hotarat sa stea acasa, desi ea ne ruga-se sa iesim cu o zi inainte. Totusi, eu, Camelia si Ruxandra am fost mai indraznete. Am decis sa pornim in paduricea de langa casa bunicilor mei, unde stiam ca mereu e racoare si e bine. Nici bine nu am intrat in padure ca incepu-se sa picure peste umerii nostri. Am decis sa ne adapostim sub un copac cu crengile dese.
Totul era bine, picurii de ploaie ne atingeau doar putin, insa imediat a inceput sa tune puternic si vremea nu parea sa se schimbe in bine. Toate eram constiiente ca in momentul in care vom ajunge acasa parintii nostri nu vor fi prea incantati. Desi ne era putin frica de ce putea sa se intample, am decis sa pornim prin ploaia puternica catre casa. Am alergat cat ne-au tinut picioarele si la un moment dat ne-am intalnit cu parintii nostri care erau foarte ingrijorati. Acestia au fost incantati la vederea noastra, in ciuda a ceea ce credeam noi.
Totul s-a terminat cu bine. I-am povestit Amaliei cele intamplate, iar ea a fost dezamagita fiindca nu ne-a insotit, data viitoare va veni si ea.
