Răspuns:
Doar ce terminasem o călătorie importantă cu barca, salvasem un sat de niște monștri oribili. Când mă intorceam înapoi pe apă în satul meu natal, se ivește o furtună groaznică, înot repede spre cel mai apropiat țărm pe care puteam să-l găsesc, odată ajuns/ă pe insula, văd o peșteră și, fără să mă mai gândesc de două ori, intru, cu gândul că o sa stau până se termină furtună groaznică. Cu toate, când am ajuns pe insulă aveam un sentiment de nostalgie, de parcă am mai fost acolo. Dintr-o dată, se aud niște sunete puternice, ca și un gigant. Ies din peșteră și mă ascund intr-un tufiș, cu coada ochiului vad doi Ciclopi giganți, nu era doar un sentiment, ci era chiar insula temuților Ciclopi, care au fost alungați de prin lumea oamenilor, și acum locuiesc aici. Sentimentul de nostalgie venea de la o întâmplare, de când am fost alungat/ă pe nedrept pe insulă. Am fost norocos/norocoasă că ciclopii nu mi-au observat barca.Am așteptat în tufiș până când s-au terminat furtuna, am ieșit tiptil-tiptil din tufiș, fără să fac niciun zgomot și am fugit la barca mea, ușurat/ă că am scăpat de temuții ciclopi
