Răspuns:
Mama
de George Eftimiu
Cât e de drag cuvântul sacru ,,mamă"!
Un gângurit, când pruncul vrea s-o cheme,
E lângă noi în clipele supreme,
Din leagăn, până-n cea dinurmă vamă.
Din veșnicii, ca focul unei stele,
Își flutură a dragostei maramă...
Păstrează-i chipu-n aurită ramă
Și de nimic nicicând nu te mai teme!
Ocrotitoare-n oarba-i vijelie,
Chiar ei se schimbă în făclie
Pe drumul drept menită să te poarte
Te leagănă de dincolo de moarte!
