Răspuns :
Sursa A
În prima sursă, Xenofon prezintă statul spartan din perspectiva politicii acestuia, prin comparație cu statul atenian. El vorbește despre viziunea statală a lui Licurg, faimosul leguitor spartan, care propunea o formă de conviețuire minimalistă și egalitară. În viziunea sa, comunitatea are întăietate în fața individului și tocmai de aceea situația este prezentată de la nivelul larg, al acesteia.
Măsurile lui Licurg sunt limitative și stricte (interdicția strângerii de averi, obligația contribuției egale etc.), dar prezentate ca benefice pentru populația generală. Nimeni nu era lăsat în urmă, beneficiind de sprijin, iar comunitatea se concentra pe scopul mare, al supraviețuirii și libertății în raport cu "celelelate cetăți grecești".
Sursa B
Cea de-a doua sursă vorbește despre omul de rand din societatea spartană. Chiar dacă tema este aceeași, a comunității unite care funcționează ca un mecanism coerent, aici ne aplecăm asupra individului, mai precis a copiilor spartani.
Vedem așadar că legile minimaliste ale Spartei au consecințe palpabile în rândul populației: copiii erau rași în cap și umblau desculți. De asemenea, stilul sărăcăcios specific statului grec se reflectă în condițiile de trai: tinerii dormeau în comun pe așternuturi de trestii rupte cu mâna.
Concluzie
Daca în prima sursă avem viziunea liderului care pune libertatea și binele comunității mai presus de individ, în cea dea doua sursă vedem cum este afectat de constrângerile spartane omul de rand. Se face astfel o trecere de la cadrul general statal, la cel particular al cetățeanului.
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Istorie. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări sau nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne vedem curând și nu uitați să ne adăugați la marcaje!